20 decembrie 2021

Mama

Bild von Jenő Szabó auf Pixabay 

Dedicată mamei mele, născută Bejan Ana
 

Zi de zi îmi vorbești
Precum copacul vorbește fructului
Și rogi Soarele Dreptății să întârzie
Mai mult asupra mea.

Singurătatea ți-o cârpești cu amintiri,
Numeri clipele 
Până la următoarea revedere
Împletești rugăciuni cu gânduri de dragoste
Miros de tei are mâinile tale
Și rugăciunile tale mi-a îmbălsămat necredința:
ACUM cred în Soarele Dreptății
CEL care m-a iubit de la început. 

Atâta răbdare și iertare
Întrece chiar și îndărătnicia pietrei.

Te port în mine
Precum o apă fără margini,
Din care răzbate LUMINA 
Care mă sfințește neîncetat. 

4 septembrie 2018

Piciorul

Ți-am zărit piciorul
Doar pentru o clipă
Și mi se părea
Că e un rest de aripă
Menită să se zbată în zadar
Și totuși mereu mai aproape de cer.

L-am prins în lațul mâinii mele
Iar tu m-ai implorat
Să nu îți retez zborul.

M-ai lăsat pradă neliniștei
Și te-ai rugat pentru mine
Să nu mă rătăcesc
Printre pletele altor femei.

Căldura piciorului tău
Captivă în căușul palmei mele
Mi-a încălzit noaptea
În care nu m-ai chemat
Să te sărut.

Mi-ai pus doar mâinile pe frunte
Și mi-ai alintat
Adolescența captivă între pleope.

Pârguire

"Wenn Du einmal von deinen Fesseln befreit bist"

Ce caut eu în chipul unei femei,
În trupul mlădios al unei plante?
Contopirea cu partea mai mare din mine
La care încă n-am ajuns?

Cândva întregit, evadez din timp
Luminei ce mă pârguie
Să îi sărut marginea mantiei
Cu care mă ocrotește,
Mai ales în întuneric.

15.02.2018

6 decembrie 2016

Podul viziunii*

În gerul dimineții
Tu m-ai întâmpinat
Pe podul suspendat:
Între Cer și pământ.

Păcatul îndărătnic
Nu vroia la cruce
Prefera să îndure gerul
Minusul (-) nu se dorea în Plus (+)!

Pașii tăi neșovăielnici
Mă îndrumau
Alb ca zăpada
Mă îndemnai să fiu.

++++++

Râul ce curge
De sub tronul Tatălui
Topește zăpezi:
Dătător de viață
M-a chemat să fiu.
Toiagul și nuia Lui
Mă mângâie!
Disciplinarea Lui
Grăbește sfințirea!

Lăudat să fii
Tu Care ai dăruit
Un pod
Între Cer și Pământ
Tu Care faci din minus un plus!

Dragostea Ta mă sfințește! 

++++++

TU m-ai cruțat
Să străbat valea plângerii
TU plângi pentru mine
Și lacrimile Tale curăță izvoarele
Ploia timpurie tot Tu o dai
Iazuri curate se nasc
Speranța și cutezanța sunt din TINE!

*  Când străbat aceştia valea Baca, ei o prefac într-un loc cu izvoare, pe care ploaia timpurie îl acoperă cu iazuri. (Psalm 84:6)

9 noiembrie 2016

Subiect Nobil

EL, Primul Cuvânt, îmi este Predicatul nestemat
Și TU, Duhul Adevărului ești verbul meu mișcător.
CREATORULE, TU m-ai inserat în poezia TA
TU mă preschimbi într-un subiect înnobilat.
Sângele TĂU mă corectează
Duhul TĂU mă conjugă
Și sunt tot mai disjunct
De țărâna din care m-ai făcut.

19 octombrie 2016

VIS + TELEGRAMĂ + PROCLAMAȚIE

VIS

Tu spui să te iubesc din toată inima
Și pe aproapele meu ca pe mine însumi.

Dar eu m-am iubit pe mine
Mai mult decât pe Tine
Mai mult decât aproapele.

Orbirea mea romanțată
A țipat în vis:
Vroiam să mă cunun
Cu omul vechi, 
Ce mirosea a hoit.

Ce spaimă:
Tocmai coborâse de pe cruce
Nu vroia să moară
Cu omul nou ce sunt în Hristos
Vroia o căsnicie homosexuală!

TELEGRAMĂ

M-am trezit, consternat
Uimit de puterea cărnii.
La ușă bate poștașul.
Prietenul îmi scrie o telegramă:

Omul nou și omul vechi:
Apa botezului îi desparte!
Te-am răscumpărat cu sângele Meu!
Întoarce-ți fața, gândul, inima de la hoit!

PROCLAMAȚIE
Eu, Nou-Născutul declar că:
Inima mea se topește după Iisus
Dragostea Lui mă inundă
Ochii Lui mă curăță de întuneric!

Mulțumesc Ție Duhule Sfânt
Că mă îndrumi
Cum să pot consuma logodna
Zi de zi, cu inima în ritm 
Cu a Preaiubitului meu!


Te rog să sporești flacăra din mine
Să ardă neguri, voaluri și minciuni.
Adu-mi din nou aminte
Că Nunta Mielului vine la ușă!

P.S.:

„Duhul și Mireasa zic: „Vino!“, 
iar cel ce aude să zică: „Vino!“ 
Cel însetat, să vină; 
iar cel ce dorește, 
să ia fără plată apa vieții!“
Apocalipsa 22:17 NTR

13 mai 2016

Rouă


 

Apă pură în sfera gingașă
Privirea mea se odihește în ea
Apă vie ai pus în noi
De aceea izvorâm din Tine
Și curgem purificați în Tine.

În noaptea senină Tu plângi
Și rogi pe Tatăl Nostru
Să ne ierte iarăși
Lacrimile Tale au curs pe frunze
Pe acoperușuri, pe drumuri.

Dragostea Ta ne curăță
Ne adună în Tine!

 Psalm 89:1 (NTR) "Voi cânta mereu îndurările Domnului, din generaţie în generaţie voi face cunoscută credincioşia Ta cu gura mea."