Podul viziunii*

În gerul dimineții
Tu m-ai întâmpinat
Pe podul suspendat:
Între Cer și pământ.

Păcatul îndărătnic
Nu vroia la cruce
Prefera să îndure gerul
Minusul (-) nu se dorea în Plus (+)!

Pașii tăi neșovăielnici
Mă îndrumau
Alb ca zăpada
Mă îndemnai să fiu.

++++++

Râul ce curge
De sub tronul Tatălui
Topește zăpezi:
Dătător de viață
M-a chemat să fiu.
Toiagul și nuia Lui
Mă mângâie!
Disciplinarea Lui
Grăbește sfințirea!

Lăudat să fii
Tu Care ai dăruit
Un pod
Între Cer și Pământ
Tu Care faci din minus un plus!

Dragostea Ta mă sfințește! 

++++++

TU m-ai cruțat
Să străbat valea plângerii
TU plângi pentru mine
Și lacrimile Tale curăță izvoarele
Ploia timpurie tot Tu o dai
Iazuri curate se nasc
Speranța și cutezanța sunt din TINE!

*  Când străbat aceştia valea Baca, ei o prefac într-un loc cu izvoare, pe care ploaia timpurie îl acoperă cu iazuri. (Psalm 84:6)

Subiect Nobil

EL, Primul Cuvânt, îmi este Predicatul nestemat
Și TU, Duhul Adevărului ești verbul meu mișcător.
CREATORULE, TU m-ai inserat în poezia TA
TU mă preschimbi într-un subiect înnobilat.
Sângele TĂU mă corectează
Duhul TĂU mă conjugă
Și sunt tot mai disjunct
De țărâna din care m-ai făcut.

VIS + TELEGRAMĂ + PROCLAMAȚIE

VIS

Tu spui să te iubesc din toată inima

Și pe aproapele meu ca pe mine însumi.

Dar eu m-am iubit pe mine

Mai mult decât pe Tine

Mai mult decât aproapele.

Orbirea mea romanțată

A țipat în vis:

Vroiam să mă cunun

Cu omul vechi, 

Ce mirosea a hoit.

Ce spaimă:

Tocmai coborâse de pe cruce

Nu vroia să moară

Cu omul nou ce sunt în Hristos

Vroia o căsnicie homosexuală!

TELEGRAMĂ

M-am trezit, consternat

Uimit de puterea cărnii.

La ușă bate poștașul.

Prietenul îmi scrie o telegramă:

Omul nou și omul vechi:

Apa botezului îi desparte!

Te-am răscumpărat cu sângele Meu!

Întoarce-ți fața, gândul, inima de la hoit!

PROCLAMAȚIE

Eu, Nou-Născutul declar că:

Inima mea se topește după Iisus

Dragostea Lui mă inundă

Ochii Lui mă curăță de întuneric!

Mulțumesc Ție Duhule Sfânt

Că mă îndrumi

Cum să pot consuma logodna

Zi de zi, cu inima în ritm 

Cu a Preaiubitului meu!

Te rog să sporești flacăra din mine

Să ardă neguri, voaluri și minciuni.

Adu-mi din nou aminte

Că Nunta Mielului vine la ușă!

P.S.:

„Duhul și Mireasa zic: „Vino!“, 

iar cel ce aude să zică: „Vino!“ 

Cel însetat, să vină; 

iar cel ce dorește, 

să ia fără plată apa vieții!“

Apocalipsa 22:17 NTR

Rouă

 

Apă pură în sfera gingașă
Privirea mea se odihește în ea
Apă vie ai pus în noi
De aceea izvorâm din Tine
Și curgem purificați în Tine.

În noaptea senină Tu plângi
Și rogi pe Tatăl Nostru
Să ne ierte iarăși
Lacrimile Tale au curs pe frunze
Pe acoperușuri, pe drumuri.

Dragostea Ta ne curăță
Ne adună în Tine!

 Psalm 89:1 (NTR) "Voi cânta mereu îndurările Domnului, din generaţie în generaţie voi face cunoscută credincioşia Ta cu gura mea."

Capitulare

Să mă scufund în adâncul ochilor tăi
Este pacea după care tânjesc
Când sunt departe
Când rătăcesc
Când alerg niciunde.

Tu poți avea totul din mine,
Doar dacă Ți-aș da voie
Dacă aș muri complet și irevocabil.

Da, mă predau:
Dragostea Ta este invincibilă
Topește totul, unește totul,
Răzbește prin întuneric!
Aleluia, Tu ești Alesul inimii mele,
Tu mă curtezi zi și noapte,
Veghezi somnul meu
Trimiți îngerii în cadență
Să mă apere, să mă aprindă!