Tu mi-ai dat o inimă de carne, intactă
Sângele Tău Iisuse aș vrea să curgă prin ea.
Mintea mea a început să putreazească
Încet, pas cu pas...
Am luat un cuțit, am decupat pătrate în inimă
Și în locul lor am pus metal, rece, fără viață.
Am luat bronz și am vopsit
Ca să nu se vadă trădarea.
În bunătatea Ta mi-ai dezvăluit minciuna.
Când m-am trezit, trădarea mirosea urât
Gândurile mele erau putrede.
SELA
Mă primești cu brațele deschise
Lungi cât orizontul
Și inima mea se sincronizează cu a Ta!
