29 martie 2014

Căldura plutește pe ape

Stau pe stânca numită Iisus
Apa rece și proaspătă îmi răcorește picioarele
Lumina mă învăluie
Căldura plutește pe ape.

Să îndrăznesc să merg pe ape curgătoare?
El mi-a spus: "Îndrăzneșţe! Eu sunt! Nu te teme!"*
I-am răspuns: – "Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape!"**
Iisus mi-a zis: – "Vino!"


* Matei 14:27 (NTR), parafrazat 
** Matei 14:28 (NTR)

2 decembrie 2013

Lumini de neon

Oameni, mulți oameni
Și tu arătai minunat în acea seară
Luminile de neon, flashurile
Poleiau hainele și dorințele.

Ceea ce pusese Tatăl curat în tine
Puritatea ta fusese pângărită
De gândul întunecat al unui bărbat.

Ai fugit pe străzi, speriată, rușinată
Și nu era nici un bărbat tânăr
Care să îți pună o haină pe umerii înfrigurați.

Cine vede frumusețea din sufletul tău
Și nu este doar atras doar de pielea ta fragedă?

SELA ( fa o pauză și meditează la cele citite)


Epilog:

Carbidul din nări nu se uscase
Explozia fusese puternică...
Mai fumegau ruinele păcatului.



21 septembrie 2013

Nu merit

Nu merit atâta dragoste
Fiindcă ea întrece
Putința mea de a o percepe,
De a mă bucura de ea.

De-aceea, Te rog
Lărgește-mi întâi inima
Ca să pot să absorb mai mult
Din apa vie a dragostei Tale.

Apoi lărgește-mi, Te rog, cortul,
Mută-mi tărușii
Ca să pot să Te adăpostesc.

Lasă-mă, Te rog, să mă culcușesc
În brațele Tale
Să mă ascund în Tine
Să mă scufund în Dragostea Ta.

Nu merit dragostea Ta!
Tu mi-o torni în mine,
Zilnic, prin har.

Tu ai preluat vina mea asupra Ta
Ca să pot fi neîntinat
Ca un bob de rouă
Să mă bucur de Lumina
Cu care mă faci să strălucesc!

Tu mă adori
Într-un fel
Ce nu poate fi descris în cuvinte.
Dar adorația Ta pentru mine
Naște în mine cuvinte noi,
Care mă zidesc
Și care exprimă
Că Te iubesc tot mai mult!

Nu merit atâta dragoste!
Dar Tu o dăruiești
Fără să-mi ceri nimic.
Și fiindcă nu-mi ceri nimic
Vreau să îți dau totul! Amin!

26 august 2013

Sunetul trâmbiței

Tu mă-nvălui ca o briză
Îmi spulberi grijile zilei de mâine.

Marea se-ngână cu Tine
Și-mpreună îmi șoptiți 
Un cântec de leagăn.

Adorm, visez...
Și Tu alungi tropotul cailor negrii.

Simt mâna Ta dreaptă sub gâtul meu
Și palma mâinii Tale stângi
Cum îmi mângâie fruntea
Și-i netezește valurile.

***

Mă trezesc și Tu Te joci cu părul meu
Mă privești și îmi zâmbești întrebător.

Mă iei de mână, să ne plimbăm 
Pe malul mării de cristal.
Te oprești: Te uiți în ochii mei
Și mă întrebi: Vrei să-ți dezvălui un secret?

Aprob, doar prin aplecarea capului
(Ca de atâtea ori, în prezența Ta cuvintele îmi lipsesc...)

- Preaiubitule, în curând 
La un semnal al Tatălui
Voi veni între oameni
Și voi suna precum un uragan.

- Nu te teme! Eu sunt în tine
Nu mă alunga nici o secundă din tine,
Și vei rămâne în picioare
Precum o trestie ce mustește de dragoste.

- Doar uscăciunile, bisericile sterpe
Și megalopolisurile întunericului 
Vor cădea la pământ!

- Fii atent la sunetul trâmbiței
Și rămâi în Mine
Căci rădăcinile tale sunt
În cerul Tatălui și al Fiului.

- Dar pregătește-te în continuare de nuntă
Rămâi la dragostea ta dintâi.

31 iulie 2013

Adâncurile în cămări

Aștept Doamne și ploia timpurie
Să văd din nou roadele crescute de Tine.

Din adâncul pământului rădăcina a luat seva
Care a alăptat noua sămânță
Pe care Tu ai pus-o acolo, în taină.

Tu ai uscat adâncul din văi
Și l-ai turnat în picături de ploaie.

Înțelepciunea ta este adâncă 
Și o depun în cămările minții.

Tu îngrămădești "apele mării într-un morman"
 Și pui "adâncurile în cămări"*. 

* din versetul(Psalmii 33:7 VDCC)

2 mai 2013

Transhumanță

Păstorul sufletului meu
Îmi cântă despre demult-anunțata logodnă
Eu învăț tot mai bine să-i recunosc vocea.

În liniștea nopții număr stelele
Care îi vor cânta la nuntă
Și mă bucur că m-a scos din strâmtoarea iernii.

El mă duce la locuri înalte
Să-mi arate Împărăția Lui
Să mă înfiorez de mirosul de iarbă necălcată.

Cu fiecare transhumanță
Sunt tot mai liber:
Văile plângerii sunt tot mai seci
Iar vârfurile munților tot mai grași cu iarbă.

22 aprilie 2013

Responsabilitate

Știrile lovesc ochii
Despică urechile
Trezesc temeri adormite
Ne țin înlănțuiți.

E un foc de mitralieră continuu:
Hârtie, ecran,
Microfon,  zvon,
Stilou, cursor,
Gura, minciuna, pre-supunerea și părerea
Toate sunt gloanțe plăcute...
Toată lumea trage...
Ești țintit, nici nu doare
Când nu spui adevărul.

Când minți despre vecin
Te simți bine:
Aha, am un aliat în minciună
În cel ce ascultă și dă zvonul mai departe.

Suntem cu toții în același club:
- C'mon... E un delict banal...
Nu te înfuria, strici jocul!

EPILOG:
În fața scaunului de judecată a Judecătorului Suprem, vom da socoteală pentru fiecare cuvânt rostit!